2026

Acest articol sau secțiune este de actualitate. Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor. Vă rugăm să actualizați informațiile învechite sau incomplete cu citări din surse de încredere.

2026 (MMXXVI) este anul curent al calendarul gregorian, care a început într-o zi de joi. Este al 2026-lea an de d.Hr., al 26-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 7-lea an din deceniul 2020-2029.

Este desemnat:

• Anul Unității.
• Anul Iancu de Hunedoara, apărător al creștinismului.^[1]
• Anul orașului Guimarães din Portugalia, denumit Capitala verde a Europei.
• Anul orașelor Oulu din Finlanda și Trenčín din Slovacia, numite Capitale Europene ale Culturii.
• Anul orașului Tromsø din Norvegia, numit Capitală Europeană a Tineretului.

• 1 ianuarie:
  • Bulgaria a adoptat moneda euro, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro.^[2]
  • Cipru a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene.^[3][4][5][6]
  • Zohran Mamdani își începe mandatul de primar al orașului New York, devenind primul american de origine asiatică și primul musulman care deține această funcție.^[7]
  • Explozia din stațiunea Crans-Montana: Peste 40 persoane au fost ucise într-o explozie produsă într-un bar din stațiunea Crans-Montana, Elveția.^[8]
  • Protestele din Iran: Cinci civili sunt uciși în ciocniri cu forțele de securitate din Azna, Lorestan și Lordegan, Chaharmahal și Bakhtiari, Iran, în timpul demonstrațiilor împotriva creșterii costurilor vieții.^[9][10]
• 2 ianuarie:
  • Un cutremur a lovit Guerrero, Mexic, soldat cu 2 morți și 17 răniți.^[11]
  • Protestele din Iran: Un protestatar a fost împușcat mortal de forțele de securitate în Harsin, provincia Kermanshah, Iran.^[12]
  • Războiul din Yemen: Coaliția condusă de Arabia Saudită în Yemen a lansat atacuri aeriene în Guvernoratul Hadhramaut, ucigând 20 de luptători ai Consiliului de Tranziție Sudic (STC) și rănind peste 20 de alți.^[13]
  • STC anunță un plan de a organiza un referendum pentru independența statului Arabia de Sud în termen de doi ani.^[14]
• 3 ianuarie:
• Atacurile Statelor Unite în Venezuela:
  • Statele Unite efectuează atacuri aeriene în jurul orașului Caracas, Venezuela, ucigând cel puțin 40 de persoane, inclusiv civili și personal militar. În urma atacurilor, este declarată stare de urgență națională.^[15][16]
  • Imaginile arată avioane Bell AH-1Z Viper ale Corpului Pușcașilor Marini ai Statelor Unite atacând Fortul Tiuna și baza aeriană Generalissimo Francisco de Miranda cu rachete aer-sol Hellfire în timpul operațiunii. Fort Tiuna este ulterior evacuat.^[17][18]
  • Președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și soția sa, prima doamnă, Cilia Flores, sunt capturați de forțele americane și scoși din țară prin avion. Vicepreședintele Venezuelei, Delcy Rodríguez, devine președinte interimar.^[19][20]
  • După ce a fost reținut la bordul USS Iwo Jima, Maduro este dus la New York, unde procurorul general american Pam Bondi a declarat că a fost pus sub acuzare pentru trafic de droguri și arme.^[21][22]
• Regatul Unit și Franța au atacat aerian un presupus depozit subteran de arme din Siria, folosit anterior de Statul Islamic.^[23]
• Reforma limbii poloneze, cea mai mare reformă ortografică din ultimii 90 de ani, intră în vigoare.^[24][25]
• Guineea Ecuatorială își mută capitala de la Malabo la Ciudad de la Paz.^[26]
• Protestele din Iran: Alți patru protestatari au fost împușcați mortal de forțele de securitate în comitatul Malekshahi, provincia Ilam, Iran.^{[27] [28][29]}
• Pana de curent din Berlin: Un atac incendiar asupra canalului Teltow, care a vizat centrala electrică pe gaz Lichterfelde, provoacă o pană de curent în sudul Berlinului, zeci de mii de oameni afectați.^[30][31]
• 4 ianuarie:
  • Atacurile Statelor Unite în Venezuela:
    • Numărul morților în urma atacurilor a ajuns la cel puțin 80, inclusiv membri ai forțelor de securitate și civili.^[32]
    • Cuba confirmă că 32 dintre cetățenii săi au fost uciși în timpul atacurilor în timp ce desfășurau misiuni. Sunt declarate două zile de doliu național.^[33]
    • Administrația Federală a Aviației din Statele Unite a ridicat interdicția privind zborurile americane prin Caraibe, impusă în urma atacurilor militare din Venezuela. Sute de zboruri au fost anulate sau sunt reprogramate față de 3 ianuarie.^[34][35]
• O defecțiune tehnică a sistemelor de comunicații de control al traficului aerian din Grecia au obligat autoritățile să impună o oprire la sol la nivel național timp de șapte ore și închiderea spațiului aerian, deturnând aeronavele către țările învecinate și provocând întârzieri și anulări pe scară largă.^[36][37]
• 5 ianuarie:
  • Atacurile Statelor Unite în Venezuela:
    • Delcy Rodríguez a depus oficial jurământul ca președinte interimar și prima femeie președinte al Venezuelei, după răpirea și transferul lui Nicolás Maduro în afara țării.^[38]
    • Un decret venezuelean autorizează o căutare la nivel național a celor implicați în atacul american.^[39]
• Elveția îngheață toate activele deținute în țară de președintele venezuelean de jure, Nicolás Maduro, și asociații săi timp de patru ani pentru a preveni retragerea fondurilor potențial ilicite în urma arestării și transferului lui Maduro în Statele Unite.^[40]
• Compania Nestlé retrage de pe piață anumite loturi de formule de lapte praf pentru sugari din mai multe țări europene, după ce a identificat o problemă de calitate la un ingredient al furnizorului, care ar putea implica prezența toxinei cereulidă.^[41]
• Președintele Venezuelei, de jure Nicolás Maduro, și prima doamnă, Cilia Flores, pledează nevinovați la acuzațiile de trafic de droguri și narcoterorism în Statele Unite. Aceștia vor rămâne în închisoare până la următoarea lor apariție în instanță, în martie.^[42][43]
• 6 ianuarie:
  • Atacurile Statelor Unite în Venezuela:
    • Venezuela confirmă că 23 de membri ai armatei sale se numără printre cele 80 de persoane ucise în timpul atacurilor aeriene americane asupra țării, inclusiv asupra capitalei Caracas, acum trei zile.^[44]
• Jubileul Speranței, proclamat de Biserica Catolică a ajuns la final.^[45][46]
• 7 ianuarie:
• Statele Unite sechestrează petrolierul Marinera (Bella 1) sub pavilion rusesc, aflat sub sancțiuni, în Oceanul Atlantic de Nord, după ce acesta a încălcat blocada navală americană din jurul Venezuelei.^[47][48]
• Garda de Coastă a Statelor Unite a confiscat, de asemenea, petrolierul M Sophia, sub pavilion panamez, pentru presupusele sale „activități ilegale” în apele internaționale ale Mării Caraibelor.^[49]
  • Războiul din Yemen:
    • Coaliția condusă de Arabia Saudită a lansat atacuri aeriene asupra pozițiilor Consiliului de Tranziție Sudic (STC) din Guvernoratul Ad Dali' din sudul Yemenului.^[50]
    • Aidarus al-Zoubaidi, șeful STC, este demis din Consiliul Prezidențial de Conducere după ce nu a participat la negocierile de pace.^[51]
• Germania recunoaște oficial și stabilește relații diplomatice cu insula Niue din Pacific, misiunea germană din Wellington, Noua Zeelandă, coordonând relațiile. Niue rămâne în liberă asociere cu Noua Zeelandă.^[52]
• Statele Unite își anunță retragerea din zeci de organisme ale Națiunilor Unite, inclusiv Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice, Convenția-cadru privind schimbările climatice, Fondul ONU pentru populație, Ministerul Comerțului și Dezvoltării și patru dintre comisiile regionale ale Consiliului Economic și Social.^[53]
  • Uciderea lui Renee Good:
    • Un agent al Serviciului de Imigrări și Control Vamal al Statelor Unite a împușcat mortal o femeie de 37 de ani în Minneapolis, Minnesota, provocând proteste.^[54]
    • Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, emite un ordin de avertizare pentru a pregăti Garda Națională din Minnesota în caz de tulburări civile.^[55]
• 8 ianuarie–9 – Iranul ripostează contra protestelor la nivel național, zeci de mii de persoane fiind ucise, se pare, doar în zilele de 8 și 9, iar alte multe mii au fost reținute în mijlocul unei represiuni guvernamentale severe.^[56]
• 9 ianuarie – Campania din sudul Yemenului din 2025–2026: Consiliul de Tranziție Sudic își anunță dizolvarea în urma pierderilor teritoriale, inclusiv a capitalei Aden.^[57]
• 14 ianuarie – Operațiunea Arctic Endurance este lansată de Danemarca, alături de mai multe state europene care trimit trupe în Groenlanda ca răspuns la amenințările președintelui american, Donald Trump, că va invada și anexa insula.^[58]
• 18 ianuarie – 46 de oameni își pierd viața și alți 291 sunt răniți după o deraiere a două trenuri în Adamuz, sudul Spaniei.^[59]
• 19 ianuarie–23 – A 56-a întâlnire a Forumului Economic Mondial are loc la Davos, Elveția.^[60]
• 20 ianuarie – Guvernul de tranziție al Siriei capturează majoritatea teritoriului deținut de Forțele Democrate Siriene urmată, simultan, de o ofensivă și un acord pentru încetare a focului.^[61]
• 22 ianuarie
  • Statele Unite părăsesc oficial Organizația Mondială a Sănătății.^[62]
  • Franța confiscă un petrolier dintr-o flotă clandestină, sub pavilion rusesc, în Marea Mediterană.^[63]
• 23 ianuarie
  • Iliana Iotova devine prima femeie președinte al Bulgariei după demisia lui Rumen Radev.^[64]
• 24 ianuarie – Comandantii militari chinezi de rang înalt Zhang Youxia și Liu Zhenli au fost anchetați pentru presupuse „încălcări grave ale disciplinei".^[65]
• 25 ianuarie – Au loc alegeri generale în Myanmar.^[66]
• 27 ianuarie – Acordul de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană este semnat după aproape două decenii de negocieri, eliminând tarifele vamale pentru o gamă largă de produse și servicii între cele două regiuni.^[67]
• 28 ianuarie – Sarah Mullally devine prima femeie primat al Bisericii Anglicane și Arhiepiscop de Canterbury.^[68]
• 30 ianuarie – O nouă tranșă din dosarele Epstein este publicată de Departamentul de Justiție al Statelor Unite^[69].

• 3 februarie – Boko Haram atacă două sate din Statul Kwara, Nigeria, omorând cel puțin 162 de oameni.^[70]
• 5 februarie – Tratatul New START dintre Statele Unite și Rusia care limitează armele nucleare strategice expiră.^[71][72]
• 6 februarie – Cel puțin 31 de oameni sunt uciși și alți 100 sunt răniți într-un atac sinucigaș cu bombă la moscheea Khadija Tul Kubra din Islamabad, Pakistan.^[73]
• 6–22 februarie – Olimpiada de iarnă are loc la Milano și Cortina d'Ampezzo, Italia.^[74][75]
• 8 februarie
  • Alegeri generale în Japonia, 2026: Prim-ministrul în funcție, Sanae Takaichi, obține o victorie zdrobitoare, asigurându-și o supermajoritate în Camera Reprezentanților.^[76]
  • Alegerile generale din Thailanda și referendumul consituțional: Prim-ministrul în funcție, Anutin Charnvirakul, câștigă o majoritate în Camera Reprezentanților, iar referendumul pentru începerea creării unei noi constituții trece votul popular.^[77]
  • Alegerile prezidențiale portugheze: Candidatul socialist, António José Seguro, este ales președintele Portugaliei în al doilea tur de scrutin, învingându-l pe liderul Chega André Ventura.^[78]

• 6–15 martie: Jocurile Paralimpice de iarnă din 2026 sunt programate să aibă loc la Milano și Cortina d'Ampezzo, Italia.
• 12–16 mai: Concursul Muzical Eurovision 2026 va avea loc la Viena, Austria
• 11 iunie-19 iulie: Campionatul Mondial de Fotbal 2026 este programat să aibă loc în SUA, Canada și Mexic.
• 4 iulie: 250 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii.
• 10 august: Perigeu lunar.
• 12 august: Se va produce o eclipsă de soare totală.
• 3 noiembrie: Alegeri intermediare în Statele Unite.
• 3–20 decembrie: Campionatul European de Handbal Feminin din 2026 va avea loc în Cehia, Polonia, România, Slovacia și Turcia

• Decembrie: Lansarea anticipată a PLATO, a treia misiune ESA Cosmic Vision M-class.^[79]

• 2 ianuarie: Dominique Bucchini, politician francez, membru al Parlamentului European (1981–1984), (n. 1943)
• 3 ianuarie: Saghar Etemadi, protestatară iraniană (n. 2003)
• 3 ianuarie: Latif Karimi, protestatar iranian (n. ?)
• 3 ianuarie: Eva Schloss, memorialistă evreică supraviețuitoare a Holocaustului (n. 1929)
• 5 ianuarie: Reza Moradi Abdolvand, protestatar iranian (n. 2008)
• 5 ianuarie: Khodad Shirvani, protestatar iranian (n. 1992)
• 6 ianuarie: Andrzej Stanisław Bogusławski, lingvist polonez și filosof al limbajului (n. 1931)
• 6 ianuarie: Robert Goebbels, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. 1944)
• 6 ianuarie: Béla Tarr, scenarist, regizor de film, producător de film și regizor maghiar (n. 1955)
• 8 ianuarie: Jürgen Plagemann, canotor german, campion german (1964) (n. 1936)
• 9 ianuarie: Louis Brus, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (2023) (n. 1943)
• 9 ianuarie: Hans Herrmann, pilot german de Formula 1 (n. 1928)
• 9 ianuarie: T.K. Carter, actor american (n. 1956)
• 10 ianuarie: Erich von Däniken, scriitor elvețian (n. 1935)
• 11 ianuarie: Marcus Gilbert, actor britanic (n. 1958)
• 11 ianuarie: Muharbi Kirjinov, halterofil rus, campion olimpic (1972) (n. 1949)
• 11 ianuarie: Ueli Kestenholz, schior elvețian, medaliat olimpic cu bronz (1998) (n. 1975)
• 12 ianuarie: Catherine Samie, actriță franceză (n. 1933)
• 12 ianuarie: Jan Mårtenson, scriitor și diplomat suedez (n. 1933)
• 13 ianuarie: Nicoleta Drăgușin-Mihalcea, jurnalistă română (n. 1980)
• 13 ianuarie: Scott Adams, creator american de benzi desenate (n. 1957)
• 13 ianuarie: George Vassiliou, politician cipriot, președinte al Republicii Cipru (1988–1993) (n. 1931)
• 15 ianuarie: Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, cel mai mic copil al regelui Paul I al Greciei și a reginei Frederica de Hanovra (n. 1942)
• 16 ianuarie: Ioan Crâsnic, luptător și antrenor de lupte român (n. 1929)
• 16 ianuarie: Tony Dallara, cântăreț italian (n. 1936)
• 16 ianuarie: János Koltai, actor, scenograf, regizor, artist vizual și regizor de film maghiar (n. 1935)
• 17 ianuarie: Gladys West, matematiciană americană (n. 1943)
• 19 ianuarie: Roger-Maurice Bonnet, astrofizician francez specializat în Soare și fizica stelară (n. 1937)
• 19 ianuarie: Valentino Garavani, creator de modă italian (n. 1932)
• 19 ianuarie: Domnica Trop, solistă de muzică populară din România (n. 1938)
• 21 ianuarie: István Antal, politician român de etnie maghiară, membru al Parlamentului României (1992–2016) (n. 1948)
• 21 ianuarie: Colette Flesch, politiciană luxemburgheză, membră al Parlamentului European (1984–1985, 1989–1990, 1999–2004) (n. 1937)
• 22 ianuarie: Mircea Muthu, eseist, critic și istoric literar român (n. 1944)
• 23 ianuarie: Carlo Cecchi, actor italian de film (n. 1939)
• 23 ianuarie: Brian Crowley, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1964)
• 23 ianuarie: Ota Zaremba, halterofil ceh, campion olimpic (1980) (n. 1957)
• 24 ianuarie: Michel Barbey, actor francez (n. 1927)
• 24 ianuarie: Dorin Dănilă, amiral român (n. 1953)
• 24 ianuarie: Gerd Knebel, musician, comediant și actor german (n. 1953)
• 25 ianuarie: David Abulafia, istoric britanic (n. 1949)
• 26 ianuarie: Sia Figiel, romancieră, poetă și pictoriță samoană (n. 1967)
• 26 ianuarie: Maria Scheip-Constantinescu, handbalistă română (n. 1934)
• 26 ianuarie: Alexei Simașchevici, fizician moldovean (n. 1929)
• 28 ianuarie: Vénus Khoury-Ghata, poetă și romancieră franco-libaneză (n. 1937)
• 28 ianuarie: Franco Menichelli, gimnast italian, campion olimpic (1964) (n. 1941)
• 28 ianuarie: Billy „Bass” Nelson, muzician american, membru al formației Funkadelic (n. 1951)
• 29 ianuarie: Philippe Morillon, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1935)
• 30 ianuarie: Catherine O'Hara, actriță și scenaristă canadiano-americană (n. 1954)
• 30 ianuarie: Christa Lang, actriță, actriță de televiziune, scenaristă și actriță de film germană (n. 1943)

• 1 februarie: Fernando Esteso, actor și cântăreț spaniol (n. 1945)
• 2 februarie: Marian Kasprzyk, boxer polonez, campion olimpic (1964) (n. 1939)
• 3 februarie: Saif al-Islam Gaddafi, figură politică libiană, al doilea fiu al lui Muammar Gaddafi (n. 1972)
• 5 februarie: Janina Borońska, actriță de film poloneză (n. 1943)
• 6 februarie: Jana Brejchová, actriță de film cehă (n. 1940)
• 8 februarie: Matti Caspi, cantautor, compozitor și cântăreț israelian de muzică ușoară (n. 1949)
• 10 februarie: Lina Brockdorff, scriitoare, dramaturgă și crainic radio din Malta (n. 1930)
• 10 februarie: Iosif Szakács, fotbalist român, campion al României (1954), (n. 1934)
• 11 februarie: Jenő Murádin, istoric de artă român (n. 1937)
• 11 februarie: Cees Nooteboom, scriitor neerlandez (n. 1933)
• 13 februarie: Bożena Dykiel, actriță de teatru și film poloneză (n. 1948)
• 13 februarie: Nicolas Grimaldi, filosof francez (n. 1933)
• 13 februarie: Lambert Hamel, actor de voce, teatru, de film și televiziune german (n. 1940)
• 13 februarie: Friedhelm Ptok, actor german (n. 1933)
• 14 februarie: Michel Charrel, actor francez (Fantomas) (n. 1936)
• 14 februarie: Tom Noonan, actor, regizor și scenarist american (n. 1951)
• 15 februarie: Pino Colizzi, actor italian de teatru, televiziune și film (n. 1937)
• 15 februarie: Robert Duvall, actor american, câștigător al premiului Oscar (1984), (n. 1931)
• 16 februarie: Helene Ahrweiler, profesor universitar și bizantinist din Grecia (n. 1926)
• 19 februarie: Eric Dane, actor american (Anatomia lui Grey) (n. 1972)
• 21 februarie: Alessandro Pesenti-Rossi, pilot italian de Formula 1 (n. 1942)
• 21 februarie: Adam Sandurski, luptător polonez, medaliat olimpic (1980) (n. 1953)

• 
  2 ianuarie: Dominique Bucchini, politician francez, membru al Parlamentului European
• 
  3 ianuarie: Eva Schloss, memorialistă evreică supraviețuitoare a Holocaustului
• 
  6 ianuarie: Andrzej Stanisław Bogusławski, lingvist polonez și filosof al limbajului
• 
  6 ianuarie: Robert Goebbels, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European
• 
  6 ianuarie: Béla Tarr, scenarist, regizor de film, producător de film și regizor maghiar
• 
  8 ianuarie: Jürgen Plagemann, canotor german, campion german
• 
  9 ianuarie: Louis Brus, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie
• 
  9 ianuarie: Hans Herrmann, pilot german de Formula 1
• 
  10 ianuarie: Erich von Däniken, scriitor elvețian
• 
  11 ianuarie: Ueli Kestenholz, schior elvețian, medaliat olimpic cu bronz
• 
  12 ianuarie: Catherine Samie, actriță franceză
• 
  13 ianuarie: Scott Adams, creator american de benzi desenate
• 
  13 ianuarie: George Vassiliou, politician cipriot, președinte al Republicii Cipru
• 
  15 ianuarie: Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, cel mai mic copil al regelui Paul I al Greciei și a reginei Frederica de Hanovra
• 
  16 ianuarie: Ioan Crâsnic, luptător și antrenor de lupte român
• 
  16 ianuarie: Tony Dallara, cântăreț italian
• 
  16 ianuarie: János Koltai, actor, scenograf, regizor, artist vizual și regizor de film maghiar
• 
  17 ianuarie: Gladys West, matematiciană americană
• 
  19 ianuarie: Roger-Maurice Bonnet, astrofizician francez specializat în Soare și fizica stelară
• 
  21 ianuarie: Colette Flesch, politiciană luxemburgheză, membră al Parlamentului European
• 
  23 ianuarie: Brian Crowley, om politic irlandez, membru al Parlamentului European
• 
  25 ianuarie: David Abulafia, istoric britanic
• 
  26 ianuarie: Sia Figiel, romancieră, poetă și pictoriță samoană
• 
  26 ianuarie: Maria Scheip-Constantinescu, handbalistă română
• 
  28 ianuarie: Vénus Khoury-Ghata, poetă și romancieră franco-libaneză
• 
  28 ianuarie: Franco Menichelli, gimnast italian, campion olimpic
• 
  29 ianuarie: Philippe Morillon, om politic francez, membru al Parlamentului European
• 
  30 ianuarie: Catherine O'Hara, actriță și scenaristă canadiano-americană
• 
  30 ianuarie: Christa Lang, actriță, actriță de televiziune, scenaristă și actriță de film germană
• 
  1 februarie: Fernando Esteso, actor și cântăreț spaniol
• 
  2 februarie: Marian Kasprzyk, boxer polonez, campion olimpic
• 
  3 februarie: Saif al-Islam Gaddafi, figură politică libiană, al doilea fiu al lui Muammar Gaddafi
• 
  6 februarie: Jana Brejchová, actriță cehă
• 
  8 februarie: Matti Caspi, cantautor, compozitor și cântareț israelian de muzica ușoară
• 
  10 februarie: Iosif Szakács, fotbalist român, campion al României
• 
  11 februarie: Jenő Murádin, istoric de artă român
• 
  11 februarie: Cees Nooteboom, scriitor neerlandez
• 
  13 februarie: Bożena Dykiel, actriță de teatru și de film poloneză
• 
  14 februarie: Tom Noonan, actor, regizor și scenarist american
• 
  15 februarie: Pino Colizzi, actor italian de teatru, televiziune și film
• 
  15 februarie: Robert Duvall, actor american
• 
  16 februarie: Helene Ahrweiler, profesor universitar și bizantinist
• 
  19 februarie: Eric Dane, actor american
• 
  21 februarie: Adam Sandurski, luptător polonez, medaliat olimpic