Măr
 | Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
| Măr | |
|---|---|
| |
| Malus domestica | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Diviziune: | Magnoliophyta |
| Clasă: | Magnoliopsida |
| Ordin: | Rosales |
| Familie: | Rosaceae |
| Subfamilie: | Maloideae sau Spiraeoideae |
| Gen: | Malus |
| Specie: | M. pumila |
| Nume binomial | |
| Malus pumila Mill. 1768 | |
| Sinonime | |
|
Lista sinonimelor:[1]
| |
Modifică text  |
|
Mărul (Malus domestica) este o specie de plante din familia Rosaceae. Arborele își are originea în Asia Centrală, unde strămoșul său sălbatic, Malus sieversii, se găsește și astăzi. Varietățile de măr cresc în zona temperată nordică din Europa, Asia și America de Nord, printre acestea existând un număr mare de hibrizi.
Merele au fost cultivate timp de mii de ani în Eurasia înainte de a fi introduse în America de Nord de către coloniștii europeni. Merele au o semnificație culturală în multe mitologii (inclusiv mitologia nordică și greacă) și religii (cum ar fi creștinismul în Europa).
Merele cultivate din semințe tind să fie foarte diferite de cele ale părinților lor, iar fructele rezultate adesea nu au caracteristicile dorite. Ca atare, pentru comercializare dar și pentru cercetări în domeniul botanicii, soiurile de mere sunt propagate prin altoire clonală pe portaltoi. Merii cultivați fără portaltoi tind să fie mai mari și rodesc mai după mai mulți ani decât merii altoiți. Portaltoii sunt utilizați nu numai petrnu a obșine anumite caracteristici ale fructului, dar și pentru a controla viteza de creștere și dimensiunea pomului rezultat, permițând astfel o recoltare mai ușoară.
Această specie cuprinde peste 7.500 de soiuri și varietăți.[2]. Soiuri diferite au fosr și sunt create pentru arome și utilizpri diferite: pentru consumul în stare crudă, pentru gătit și pentru producția de suc de mere.
Copacii și fructele sunt predispuse la probleme fungice, bacteriene și cu dăunători, care pot fi controlate printr-o serie de mijloace organice și neorganice. În 2010, genomul mărului a fost secvențiat ca parte a cercetărilor privind propagarea selectivă de caracteristci dezirabile și în domeniul controlului bolilor în producția de mere.
Producători principali
| Locul | Țara | 2010 | 2011 | 2012 |
|---|---|---|---|---|
| 1 |  China |
33.263.000 | 35.985.000 | 37.000.000 |
| 2 |  Statele Unite ale Americii |
4.214.599 | 4.275.108 | 4.110.046 |
| 3 |  Turcia |
2.600.000 | 2.680.075 | 2.889.000 |
| 4 |  Polonia |
1.877.906 | 2.493.078 | 2.877.000 |
| 5 |  India |
1.777.200 | 2.891.000 | 2.203.000 |
| 6 |  Italia |
2.204.972 | 2.411.201 | 1.991.312 |
| 7 |  Iran |
1.662.430 | 1.842.972 | 1.700.000 |
| 8 |  Chile |
1.624.242 | 1.588.347 | 1.625.000 |
| 9 |  Rusia |
992.000 | 1.200.000 | 1.403.000 |
| 10 |  Franța |
1.778.433 | 1.857.349 | 1.382.901 |
| — | Lumea | 60.271.191 | 65.800.145 | 63.454.495 |
| Sursă: FAO [3] | ||||
Soiuri de mere
În lume există peste 7.500 de soiuri de mere, iar în România există aproape 60 de soiuri de mere recunoscute oficial.[4] Printre soiurile de mere din România se pot enumera: [5]
- Mărul Domnesc, originar din Moldova, unde se cultivă cel mai mult [4]
- Mărul Crețesc, originar din Oltenia și Muntenia [4]
- Mărul Pătul, originar de pe Valea Mureșului, cultivat îndeosebi în livezile din Transilvania. Este considerat cel mai bun soi autohton.[4] Se numesc „pătul” deoarece în trecut aceste mere erau păstrate în pătulul de fân.[6]
- Bot de iepure - Starking Delicious [7]
Galerie
-
Soiul de mere „Idared“. -
Măr Starkrimson („Bot de iepure”) cultivat în Panciu -
Soiul de mere „Ionatan” -
Soiul „Golden delicios” -
Soiul estonian „Tellissaare”
Vezi și
Note
- ^ Malus pumila (TSN 25262). Integrated Taxonomic Information System.
- ^ Elzebroek, A. T. G.; Wind, Koop (). Guide to Cultivated Plants (în engleză). Wallingford, United Kingdom: CAB International. p. 27. ISBN 978-1-84593-356-2. LCCN 2007028459. OCLC 156975183. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Production of Apple by countries”. UN Food & Agriculture Organization. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Soiuri de mere rustice, romanesti » Santerra Natural, 19 octombrie 2012, Santerra-natural.ro, accesat la 1 iulie 2016
- ^ Marul - soiuri din sortimentul actual, gradinamea.ro
- ^ Merele Pătul, secretul de toamnă al livezilor din Ardeal și … al diabeticilor agrointel.ro, 28 septembrie 2013, Agrointel.ro, accesat la 1 iulie 2016
- ^ Marul Starkinson - Bot de iepure | Horticultorul.ro, Horticultorul.ro, Text " Site de horticultura " ignorat (ajutor)
Legături externe
| Puteți găsi mai multe informații despre Măr prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
|
Definiții și traduceri în Wikționar |
|
Imagini și media la Commons |
|
Citate la Wikicitat |
|
Texte sursă la Wikisursă |
|
Manuale la Wikimanuale |
|
Resurse de studiu la Wikiversitate |
- La Solca, aproape o sută de soiuri de măr și păr, unele vechi și de peste un secol, Stelian Borhan, monitorulsv.ro
